Вопросы и ответы

ÎNTREBĂRI GENERALE

Расход воздуха, мощность на валу двигателя, потребляемая мощность, удельная мощность и IE - новая классификация энергосберегающих двигателей, обеспечивающая более низкие рабочие температуры, увеличенный срок службы и на 6% больше сжатого воздуха при меньшем потреблении энергии.

В результате непрерывного роста цен на электроэнергию эффективное использование энергии важно не только для окружающей среды, но и является растущей экономической потребностью. Производители компрессоров могут предложить различные решения в этом отношении, например, системы рекуперации тепла производимые компрессорами. Пользователи, которые хотят больше сэкономить с помощью своей станции сжатого воздуха, могут выбрать один из следующих методов рекуперации тепла:

  1. Нагрев воздуха: самый простой и наиболее прямой метод рекуперации тепла, вырабатываемого винтовым компрессором с жидкостным/масляным охлаждением, заключается в использовании тепла нагретого охлаждающего воздуха, поступающего от компрессора.

    Этот нагретый воздух направляется по трубе для обогрева помещений складов и цехов. Горячий воздух также можно использовать в других целях, таких как сушка, тепловые завесы и предварительный нагрев воздуха для горения. Если нагретый воздух не нужен, он выпускается наружу через заслонку, ручную или автоматическую заслонку. Жалюзи можно отрегулировать с помощью термостата, чтобы поддерживать желаемую постоянную температуру.

    Metoda de încălzire a încăperilor permite recuperarea a 96% din energia electrică consumată de un compresor cu șurub. Acest lucru este avantajos chiar și pentru echipamente mici, deoarece un compresor 7,5 kW poate să
    producă cu ușurință suficientă căldură pentru a încălzi o locuință obișnuită.

  2. Горячая вода: горячую воду можно использовать для различных целей из компрессора с воздушным или водяным охлаждением с помощью теплообменника, установленного в контуре охлаждающего масла компрессорного блока. Теплообменники с пластинами, стандартные или само-защищённые, используются в зависимости от цели, для которой используется вода: для отопления, стирки или душа, производственной или влажной промышленной уборки.

    С помощью этих теплообменников можно достичь температуры воды до 70 ° С. Опыт показывает, что для компрессоров мощностью 7,5 кВт и выше дополнительные затраты на эти системы рекуперации тепла окупаются, разумеется, в течение двух лет при условии правильной калибровки.

Ежегодно тратится много денег из-за устаревших или плохо обслуживаемых систем распределения, которые допускают потерю энергии вместо того чтобы использовать её. Устранение этих недостатков требует тщательного мышления и много работы

Мы оптимизируем системы сжатого воздуха для повышения эффективности и надёжности.

Современные установки сжатого воздуха, как правило, представляют собой сложные системы. Их можно эксплуатировать только в лучших и наиболее экономичных условиях, когда это принимается во внимание на всех этапах, включая их планирование, расширение и модернизацию. KAESER разработал комплексный сервис инструментов для поддержки этих процессов.

Он сочетает в себе классические элементы, такие как компоненты станции сжатого воздуха, консультации клиентов и советы с помощью современных достижений в области технологий сжатого воздуха. Сжатый воздух используется в большем количестве применений, чем можно себе представить.

Но общим требованием для эффективного использования сжатого воздуха является надёжное производство и обработка самого сжатого воздуха. Пневматическая система должна обеспечивать подачу воздуха в указанном количестве и качестве по разумной цене.

Studiile efectuate arată că prin optimizarea meticuloasă a sistemelor de aer comprimat s-ar putea economisi mai mult de 30% din costurile medii cu producerea aer comprimat din întreaga industrie europeană.

Aproximativ 70 până la 80% din aceste economii ar proveni din reducerea consumului de energie. Ca urmare a creșterii continue a prețurilor la energia electrică, este mai important ca niciodată ca utilizatorii să determine și să implementeze cea mai eficientă soluție de aer comprimat pentru afacerea lor.

Folosind calculul de optimizare inclus in KESS ( sistemul KAESER de economisire a energiei) este posibil să se compare diferite soluții de sisteme pentru aplicația specifică a utilizatorului și să fie identificată cea mai eficientă soluție.

Pentru sistemele noi, la baza acestui calcul stă chestionarul standard completat corespunzător. Pentru sistemele deja existente, calculul se bazează pe caracteristica profilului zilnic stabilit prin analiza cererii de aer comprimat (ADA).

Compresoarele convertesc 100% din energia electrică consumată în căldură. Chiar și un compresor relativ mic, de 7,5 kW, generează un surplus de energie termică suficient pentru încălzirea unei locuințe obișnuite.

De aceea răcirea eficientă este esențială pentru funcționarea fiabilă a sistemului de aer comprimat. Căldura generată de compresoare este o sursă ideală de economie de energie. Cu ajutorul unui sistem adecvat căldura poate fi recuperată în proporție de până la 94% din energia consumată și dacă aceasta este judicios folosită, costurile producției de aer comprimat sunt semnificativ reduse.

Oricum, chiar dacă căldura este recuperată, compresorul tot are nevoie de un sistem de răcire propriu. Costurile răcirii cu aer pot fi pentru 30% mai mici decât cele pentru sistemele răcite cu apă. De aceea, ori de câte ori, este posibil, trebuie preferate sistemele răcite cu aer.

Planificarea care ține seama de consumul de energie și costuri, și execuția, constituie, oricum, numai jumătate din problemă. Pe termen lung, numai funcționarea eficientă a sistemului de aer comprimat asigură producția economică de aer comprimat.

Стремление добиться максимальной эффективности производства сжатого воздуха обеспечивает пользователю три преимущества: повышается надежность снабжения, значительно снижаются затраты на сжатый воздух и потребление энергии.

Potențialul de economie de energie este cel puțin impresionat, studiul european ”SAVE II” EU arătând amploarea economiilor potențiale care pot fi realizate: compresoarele din UE au consumat 80 miliarde kWh în anul 2000. Cel puțin 30% din această energie putea fi salvată.

Eficiența unui sistem de aer comprimat nu depinde doar de presiunea de lucru corectă. Acțiuni corective mici pot avea foarte adesea influențe mari. În multe cazuri, conexiunea la sculele pneumatice se prezintă astfel: în așteptare, presiunea la grupul  FRL ( filtru-regulator-lubrificator) este de 6,1 bar iar la scula avem 6,0 bar. Totuși, această presiune nu este aceeași cu presiunea din timpul lucrului.

În acest caz, furtunurile, cuplajele rapide și regulatoarele de presiune sunt de obicei cele incriminate. Dar de multe ori presiunea la punctul de racordare în sistem este prea mică: de exemplu, de la 6,8 – 7 bar disponibili inițial pentru scule, rămân doar 5 bar.

Operatorii adoptă la rândul lor, de multe ori o rezolvare rapidă: ”Să setăm repede presiunea la stație cu un 1 bar mai mare, cui îi pasă!” dar aceasta este problema, deoarece pentru fiecare creștere de presiunea de un 1 bar, consumul de energie al stației de compresoare crește cu 6% – iar rata pierderilor crește, de asemenea, semnificativ. Prin urmare, este recomandabil să se identifice și să se implementeze o soluție adecvată.

În acest caz, furtunurile, cuplajele rapide și regulatoarele de presiune sunt de obicei cele incriminate. Dar de multe ori presiunea la punctul de racordare în sistem este prea mică: de exemplu, de la 6,8 – 7 bar disponibili inițial pentru scule, rămân doar 5 bar.

Operatorii adoptă la rândul lor, de multe ori o rezolvare rapidă: ”Să setăm repede presiunea la stație cu un 1 bar mai mare, cui îi pasă!” dar aceasta este problema, deoarece pentru fiecare creștere de presiunea de un 1 bar, consumul de energie al stației de compresoare crește cu 6% – iar rata pierderilor crește, de asemenea, semnificativ. Prin urmare, este recomandabil să se identifice și să se implementeze o soluție adecvată.

Există trei moduri de a distribui aerului comprimat de la sistemul compresor până la punctele de utilizare: conductă simplă cu ramificații, inel principal sau rețea de distribuție. Stabilirea celui mai adecvat sistem de distribuție depinde de tipul întreprinderii.

Atunci când ne uităm la utilizarea eficientă a aerului comprimat, este important nu numai să ne concentrăm pe producția de aer cu economisire de energie, dar să luăm în considerare, de asemenea, și cea mai eficientă metodă de distribuire a aerului.

Rețeaua de conducte nu distribuie doar aer comprimat în zonele de producție ale companiei, ci și interconectează compresoarele și alte componente ale instalației de aer comprimat cu întregul sistem. La instalarea sistemului, pentru a asigura cea mai bună eficiență și fiabilitate posibilă, trebuie să luați în considerare mai mulți factori importanți.

În general, rețeaua de conducte trebuie proiectată astfel încât , la capacitate maximă, căderea de presiune aferentă să rămână sub 0,01 bar. De asemenea, este recomandat să se utilizeze numai conducte din metal, care rezistă mai bine la sarcini termice diferite.

Locul de instalare și mediul de lucru al unui sistem de aer comprimat influențează considerabil eficiența și fiabilitatea generării aerului comprimat.

Sunt trei reguli importante care merită amintite: păstrarea curățeniei în stației, asigurarea temperaturilor moderate în stație și accesul ușor de întreținut pentru service.

Aerului comprimat este o sursă eficientă de energiei dacă toate componentele sale de producție, tratare și distribuție sunt perfect armonizate între ele. În plus, proiectarea corectă a sistemului, dimensionarea și instalarea corespunzătoare a rețelei de distribuție a aerului comprimat sunt, de asemenea, esențiale.

TRATAREA AERULUI COMPRIMAT

Utilizatorii care înlătură pur și simplu aruncându-l în rețeaua de canalizare riscă amenzi serioase. De ce? Deoarece condensul care se acumulează în timpul producerii aerului comprimat este un amestec foarte dăunător. Pe lângă particule solide, acesta conține cantități din ce în ce mai mari de hidrocarburi, dioxid de sulf, cupru, plumb, fier și alte substanțe datorate creșterii gradului de poluarea a mediului.

RS: orice compresor, indiferent de model, aspiră aer contaminat, concentrează impuritățile prin compresie și, dacă nu se iau măsuri pentru a le îndepărta, le eliberează în rețeaua de aer comprimat.

În conformitate cu ISO 8573-1, aerul comprimat poate fi descris ca fiind fără ulei dacă conținutul de ulei ( inclusiv uleiul în stare de vapori) este mai mic de 0,01 mg/m3. Aceasta reprezintă aproximativ patru sutimi din uleiul conținut în aer atmosferic – această cantitate este atât de mică încât de-abia poate fi măsurată și doar cu aparatură foarte scumpă.

Când aerul atmosferic este răcit după comprimare, așa cum se întâmplă într-un compresor, vaporii de apă se transformă în condens. În condiții de referință (+20 ᵒC temperatură ambiantă, 70 % umiditate relativă și 1 bar abs), un compresor cu un debit livrat de 5 m³/min va ”produce” aproximativ 30 litri de condens într-un schimb de opt ore de lucru.

Acest condens trebuie de îndepărtat din sistemul de aer pentru a preveni problemele de funcționare, opririle costisitoare ale producției și coroziunea. De aceea, uscarea economică și cât mai nepoluantă a aerului comprimat, conform cerințelor aplicației, este o cerință cheie pentru tratarea aerului comprimat. Mai multe detalii aici.

Noua legislație a mediului referitoare la agenții frigorifici nu poate schimba faptul că uscătoarele cu adsorbție nu constituie o alternativă la uscătoarele cu refrigerare, nici economic și nici din punct de vedere al protecției mediului.

Uscătoarele cu refrigerare consumă doar 3% din energia necesară compresorului pentru a produce aerului comprimat; în schimb, uscătoarele prin adsorbție necesită între 10 si 25%, sau mai mult. Din acest motiv, холодоосушителя ar trebui utilizate ori de câte ori este posibil.

Utilizarea unui uscător cu adsorbție are sens doar dacă este necesar un aer extrem de uscat cu un punct de rouă sub presiune de -20, -40 sau -70ᵒC. Pe parcursul unei zile de lucru, sistemele de aer comprimat sunt supuse deseori la variații importante ale cererii de aer comprimat.

Similar, pe parcursul unui an, acestea sunt supuse și la variații mari de temperatură. De aceea, uscătoarele de aer comprimat trebuie dimensionate să facă față la cele mai nefavorabile condiții de funcționare care pot să apară, de exemplu: cea mai mică presiune, consum maxim de aer comprimat, precum și temperaturi maxime de ambient și de intrare a aerului comprimat.

SISTEME DE CONTROL AL COMPRESOARELOR

Dacă căderea de presiune din rețea este mare, chiar și după instalarea unui sistem de tratare satisfăcător, atunci cauza o constituie probabil depunerilor din conducte. Contaminații din aerul comprimat se depun pe pereții conductelor, reducând diametrul efectiv și îngustând calea de trecere a aerului comprimat.

Service autorizat Kaeser în Republica Moldova.

Ventilația adecvată a stației de compresoare nu mărește numai disponibilitatea aerului, dar, de asemenea, ajută la minimizarea costurilor de întreținere.

Iată ce este de făcut: amplasarea corectă a deschiderilor de ventilație, protejați sistemul de praf și contaminați, dimensionarea corectă și echiparea deschiderilor de ventilație și ventilația este necesară și la compresoarele răcite cu apă.

Pentru a garanta disponibilitatea aerului comprimat și a menține costurile de întreținere la un nivel minim, stațiile de aer comprimat trebuie echipate cu ventilație exhaustoare corespunzătoare.

Dacă temperatura ambiantă scade sub +5ᵒC, atunci trebuie asigurată recircularea aerului cald pentru a menține temperatura adecvată în stația de aer comprimat.

Aveți nevoie de consultație cu un expert Kaeser?