Instalațiile moderne de aer comprimat sunt în general sisteme complexe. Acestea pot fi exploatate în cele mai bune și economice condiții numai atunci când se ține cont de acest lucru în toate etapele incluzând planificarea, extinderea și modernizarea lor.
KAESER a dezvoltat un serviciu complet de instrumente în sprijinul acestor procese. Acesta îmbină elemente clasice cum ar fi componentele stației de aer comprimat, consultarea clientului și consiliere cu ajutorul progreselor moderne în tehnica aerului comprimat. Aerul comprimat este utilizat în mai multe aplicații decât poate cineva să-și imagineze.
Dar, cerința comună pentru utilizarea eficientă a aerului comprimat este producția fiabilă și tratarea aerului comprimat propriu-zis. Sistemul de aer trebuie să poată furniza aer în cantitatea și la calitatea specificată și la un preț corect.
1. Consultanța influențează eficiența
Un sistem de aer comprimat este eficient din punct de vedere al costurilor numai dacă este potrivit pentru aplicația pe care trebuie să o deservească și pentru amplasarea și condițiile specifice de funcționare.
Cu alte cuvinte: compresoarele, echipamentul de tratare și rețeaua de conducte trebuie corect alese, dimensionate și controlate. Mai mult, trebuie asigurată o ventilație adecvată și o modalitate de a trata condensul acumulat și, dacă este posibil, trebuie să existe o metodă de recuperare a căldurii generate de compresoare.
Sistemul KESS de economisire a energiei (Kaeser Energy Saving System) ține seama de toate aceste aspecte incluzând analiza necesarului de aer, planificarea (fig. 1), realizarea practică, instruirea ulterioară și service-ul excepțional.
Factorii decisivi precum calitatea consultanței și selecția tehnologiei corecte au cel mai mare potențial în ceea ce privește reducerea costurilor care țin mai curând de consumul de energie și întreținere decât de prețul de achiziție propriu-zis.
2. Analiza necesarului de aer
Punctul de plecare pentru fiecare analiză KESS constă într-o investigație amănunțită a cererilor de aer comprimat actuale și viitoare ale utilizatorului. Acest proces asistat de calculator, elaborat de Kaeser și denumit ADA (Air Demand Analysis – analiza necesarului de aer comprimat), trebuie să țină seama de condițiile specifice aplicației:
a) Proiectarea unui nou sistem de alimentare cu aer
Se prezintă clientului un chestionar complet care oferă informații necesare proiectării noului sistem (fig. 2). Un consultant KAESER poate apoi interpreta acest ghid în vederea stabilirii echipamentelor necesare pentru a face față în cel mai eficient mod necesităților specifice aplicației de aer comprimat.
Întrebările acoperă toate aspectele legate de un sistem de aer comprimat economic și ecologic.
b) Extindere și modernizare
Spre deosebire de proiectele noi, extinderea sau modernizarea unei instalații existente oferă de obicei o bază de plecare suficientă pentru proiectare, care să corespundă cerințelor specifice aplicației.
KAESER asigură instrumente de măsură și echipamente pentru achiziția datelor cu care se poate stabili precis necesarul de aer în locuri și la momente diferite. Este important în special să se determine maximul și minimul, precum și valorile medii (fig. 8).
c) Testarea eficienței unui sistem de aer existent
Se recomandă să se verifice din când în când eficiența sistemului de aer comprimat cu ajutorul unei analize asistate de calculator care stabilește dacă încărcarea compresoarelor este (încă) corectă, dacă sistemele de control sunt (încă) corect programate și dacă proporția pierderilor de aer este încă acceptabilă.
ADA ar trebui utilizată și dacă compresoarele trebuie înlocuite cu unele noi. Astfel se vor evita eventualele erori în ceea ce privește alegerea mărimii compresoarelor care pot determina cicluri de funcționare ineficiente și se va putea alege un sistem central de comandă adecvat.
d) Schimbări în condițiile de funcționare
Este bine să fie consultat un specialist atunci când se schimbă condițiile de funcționare ale unui sistem de aer comprimat. Deseori modificări simple ale metodelor de tratare a aerului sau stabilirea presiunii potrivite pot fi efectuate pentru a se adapta noilor condiții, determinând importante economii de bani.
3. Informații de la utilizator
a) Planul de amplasare
Trebuie să existe un plan de amplasare al instalației pentru orientare generală (fig. 3).
Acesta trebuie să indice rețeaua principală de aer comprimat, conductele de distribuție și conductele de conexiune. De asemenea trebuie indicate detaliile referitoare la diametre și materiale, punctele principale de racordare și orice puncte de racordare la sistemul de aer comprimat cu presiuni și calități speciale.
b) Aplicații ale aerului comprimat
Aerul comprimat fiind un mediu foarte adaptabil, este esențial ca utilizatorul să ofere detalii exacte cu privire la specificul aplicației aerului: informațiile furnizate trebuie să includă, de exemplu, dacă aerul este folosit ca aer de comandă, pentru tratarea suprafețelor, pentru scule rotative, pentru curățare sau ca aer de proces, etc.
c) Compresoare instalate
Pe lângă model și tip, trebuie menționate, de asemenea, datele tehnice ale compresorului – cum ar fi presiunea de lucru, debitul de aer, consumul de energie, tipul de răcire și utilizarea căldurii recuperate.
d) Tratarea aerului comprimat
În ceea ce privește tratarea aerului comprimat, este important să se cunoască dacă acest lucru se face la nivel central sau local și ce clase de calitate sunt necesare. Evident, trebuie specificate datele tehnice ale componentelor iar o schemă de curgere va oferi privirea de ansamblu (fig. 4).
e) Controlul și monitorizarea compresoarelor
Deoarece economia unui sistem de aer comprimat este semnificativ influențată atât de caracteristicile compresoarelor individuale cât și de modul în care interacționează între ele, este important să fie incluse detaliile privind tehnicile de control și monitorizare folosite.
4. Discuții între utilizator și specialist
Când informațiile de mai sus sunt disponibile, specialistul în aer comprimat trebuie să se familiarizeze cu documentele respective și apoi să discute orice problemă legată de alimentarea cu aer comprimat. Aceste probleme pot fi: presiune scăzută sau fluctuantă, calitatea slabă a aerului și utilizarea necorespunzătoare a compresoarelor sau probleme cu răcirea.
5. Inspecție
Etapa cea mai importantă o constituie inspecția sistemului de aer comprimat. Aceasta trebuie să înceapă întotdeauna din zona cea mai critică, adică acolo unde se așteaptă cea mai mare cădere de presiune (fig. 5). Experiența arată că acestea sunt adesea punctele finale de racordare.
a) Furtunuri de conectare, regulatoare de presiune, purjoare de condens
În cele mai multe cazuri pierderile de aer din sistem sunt localizate la furtunurile de conectare ale consumatorilor. Acestea trebuie verificate cu grijă. Dacă este instalat un regulator de presiune atunci presiunile (presiunea la intrare și presiunea la ieșire) trebuie verificate în sarcină (fig. 6).
Trebuie verificată funcționarea și eliminate eventualele blocaje ale purjoarelor de condens montate înainte de regulatoarele de presiune. Același lucru se aplică și în cazul conductelor conectate direct în jos (fig. 7).
b) Robinete de izolare
Conductele de distribuție a aerului comprimat și fitingurile acestora ce se ramifică din conducta principală au o influență majoră asupra eficienței sistemului. Robinetele de izolare și componentele similare joacă și ele un rol important: acestea trebuie dimensionate adecvat, să fie cu secțiune integrală, tip bilă sau fluture, nu robinete de apă ineficiente sau robinete de colț.
c) Inelul principal
Cel mai important punct îl constituie detectarea cauzelor căderilor de presiune cum ar fi secțiunile de curgere îngustate.
d) Sisteme de tratare a aerului comprimat
Cele mai importante criterii de inspecție în acest caz sunt punctul de rouă sub presiune atins (gradul de uscare) și căderea de presiune pe fiecare componentă. Pot fi necesare controale de calitate suplimentare în funcție de aplicație.
e) Stația de generare a aerului comprimat
Desigur că și stația de aer comprimat poate avea propriile sale deficiențe. Trebuie verificate în special poziția compresoarelor, ventilația, răcirea și traseul de conducte. În plus, trebuie verificate variația totală de presiune a compresoarelor, dimensiunea vasului tampon și poziția punctelor de măsură a presiunii de la care sunt controlate compresoarele.
f) Stabilirea punctelor de măsură pentru ADA
La terminarea inspecției, specialistul și utilizatorul hotărăsc punctele în care se vor face măsurătorile. Cerințele minime constau în puncte de măsură înainte și după sistemul de tratare a aerului comprimat și la ieșirea din rețeaua principală.
6. Măsurarea presiunii și a consumului de aer (ADA)
În timpul măsurării presiunii și a consumului de aer, funcționarea sistemului de aer comprimat este monitorizată pe o perioadă de minimum 10 zile cu ajutorul unui dispozitiv modern pentru achiziția datelor. Înregistratorul de date colectează datele relevante și le transferă unui calculator care creează o diagramă a consumului de aer comprimat.
Graficul arată căderile de presiune, fluctuațiile de presiune și consum, graficele la mers în gol, perioadele de mers în sarcină și de oprire a compresoarelor și relația dintre performanța fiecărui compresor în parte și consumul respectiv de aer. Pentru a completa imaginea, trebuie aflate și pierderile de aer. Aceasta se face prin închiderea selectivă a unor secțiuni ale rețelei pe perioada weekend-ului.